duminică, 5 aprilie 2009

Razboiul dezinformarii: KGB contra CIA



Una dintre caracteristicile cele mai importante ale Razboiului Rece a constituit-o "dezinformarea strategica" a inamicului. Din acest punct de vedere, Anatoli Golitin a constituit un caz aparte. In 1961, cand Anatoli Golitin a "defectat" in SUA, CIA-ul a avut mari rezerve asupra lui. Seful Diviziei "Contrainformatii" din CIA - James Jesus Angleton - este cel care a stabilit credibilitatea sovieticului. Anatoli Golitin a dezvaluit CIA ca KGB-ul avea "cartite" bine plasate in toate marile servicii occidentale. Datorita lui Anatoli Golitin, MI 5 (britanic) i-a identificat pe Philby, Burgess si McLean, apoi pe Anthony Blunt ca agenti ai KGB. In Franta, a fost descope rita reteaua "Safir". Cu toate acestea, Anatoli Golitin a ramas un personaj controversat.
Un transfug neobisnuit
Anatoli Golitin a cerut azil politic in Finlanda, la 22 decembrie 1961. Pe un vifor crancen, sovieticul a pasit nepasator pe usa principala a Ambasadei SUA de la Helsinki si i-a declarat ofiterului american de serviciu, care il primise, ca este functionar al ambasadei sovietice. El a mai cerut sa fie pus in legatura, imediat, cu seful "antenei" (retelei) din ambasada, ceea ce semnifica faptul ca Anatoli Golitin dorea o convorbire cu ofiterul CIA rezident la Helsinki. Evenimentul a facut ca intreaga ambasada americana sa intre, pe loc, in fierbere.
Bineinteles, lui Anatoli Golitin i s-a aplicat "procedura" obisnuita in asemenea imprejurari. Ofiterul american l-a condus pe sovietic intr-o camera speciala si l-a alertat pe seful "antenei" CIA de la Helsinki, punandu-l la curent cu actiunea "functionarului sovietic". Cateva minute mai tarziu, seful "antenei" CIA intra val-vartej in ambasada, urca in fuga scarile si patrundea in incaperea izolata, unde Anatoli Golitin il astepta linistit, tratandu-se cu un ceai si cateva piscoturi, oferite de ofiterul american de serviciu. Acesta ii preparase cu mana lui sovieticului ceaiul, interesandu-se cat zahar sa puna, in plus, cedandu-i lui Anatoli Golitin propriile piscoturi. Pana sa soseasca seful "antenei" CIA, cei doi discutasera despre vreme si hochei pe gheata. In plin Razboi Rece,
In anii in care la Kremlin domnea tarul rosu Nikita Hrusciov infruntarea dintre americani si rusi din Razboiul Rece ajunsese la apogeu
momentul "ceaiului" din ambasada americana si discutia amicala dintre "marinul" din garda ambasadei si sovietic ar fi parut multora, desigur, ceva neverosimil.
Cand seful "antenei" CIA l-a abordat pe "transfug", s-a dovedit ca Anatoli Golitin era un personaj care stia sa mearga direct la tinta. El si-a declinat imediat functia de ofiter superior KGB si, fara sa mai piarda timpul, i-a inmanat interlocutorului american o impresionanta lista de documente secrete, toate provenind de la Ambasada URSS de la Helsinki. Anatoli Golitin s-a declarat dispus sa dezvaluie secretele mentionate pe lista, cu conditia ca serviciul CIA sa-l ajute sa ajunga cat mai repede in SUA, impreuna cu sotia si fiica. Propunerea lui Anatoli Golitin era, fara indoiala, extrem de tentanta. Totusi, seful "antenei" CIA de la Helsinki s-a interesat daca Anatoli Golitin n-ar fi dorit sa mai lucreze un timp la Ambasada URSS din Finlanda, servind insa ca informator al CIA.
Negocierile
Procedura CIA, recomandata sefilor de "antena" din intreaga lume, codificata Redtops Rybat, prevedea, in cazul marilor demnitari din tarile comuniste sau ofiteri ai serviciilor secrete est-europene, care solicitau azilul politic americanilor, ca solicitantii sa fie convinsi sa se reintoarca in tarile lor si sa lucreze, cel putin catva timp, acolo pentru CIA, mai degraba decat ca ei sa fie incurajati sa emigreze in SUA imediat. Avantajele pentru CIA erau evidente.
Allen Dulles - directorul legenda al CIA - a fost silit sa demisioneze din acest post cu cateva luni inainte ca Golitin sa dezerteze la americani
Anatoli Golitin a ramas insa inflexibil. El a sustinut ca reintoarcerea la ambasada sovietica echivala, in cazul sau, cu semnarea propriei condamnari la moarte. Caci KGB era in masura, dupa Anatoli Golitin, sa depisteze foarte repede "agentii dubli" infiltrati sau pe cei "convertiti" de oricare serviciu secret occidental. El ar fi putut sa le indice americanilor chiar si metodele folosite in acest sens de KGB, daca ar fi fost in siguranta, in SUA, cu sotia si fiica.
Seful "antenei" CIA a decriptat exact afirmatia lui Anatoli Golitin: sovieticul dorea, de fapt, sa le semnaleze americanilor nu numai ca CIA era infiltrata de KGB cu "cartite", care raportau prompt Moscovei orice recrutare pe care CIA o facea in randul serviciului rival comunist, dar si ca el, Anatoli Golitin, era in masura sa le indice aceste "cartite". In incheiere, sovieticul a dat un termen pentru trecerea sa in SUA: 25 decembrie 1961, prima zi de Craciun.
Americanii aveau la dispozitie doar 48 de ore pentru a-i regiza lui Anatoli Golitin si familiei acestuia "fuga" in Occident. La Washington, in Registrul Central al CIA, nu se descoperise decat o singura referinta la Anatoli Golitin.
Piotr Deriabin, ofiter KGB "acoperit" la Viena, semnalase la refugierea sa in Occident, in 1954, mai multe nume de colegi de la Moscova apti de recrutare, printre care il mentionase si pe Anatoli Golitin. Din Registrul Central mai rezulta ca, in 1954, CIA incercase sa-l contacteze pe Anatoli Golitin, dar, inainte ca sa-l poata intalni, sovieticul fusese rechemat la Moscova. Asadar, pentru CIA se ivise acum a doua sansa.
Divizia Blocul Sovietic, din cadrul CIA, a autorizat de aceea evacuarea de urgenta din Finlanda a lui Anatoli Golitin. Indiferent care ar fi fost complicatiile diplomatice cu sovieticii, CIA dorea sa-si asigure cu orice pret colaborarea ofiterului KGB capabil sa identifice "cartitele" infiltrare de Moscova in interiorul Agentiei. La 25 decembrie 1961, un avion militar tip "curier", apartinand lui U.S. Air Force, ateriza la Helsinki. Utilizate de atasatii militari aflati in post in strainatate, avioanele tip "curier" prezentau marele avantaj ca nu erau supuse controlului politiei si vamesilor locali. In momentul in care avionul U.S. Air Force isi ambala motoarele, gata de decolare, un automobil, intrat pe pista in viteza, s-a oprit la scara avionului. Pasagerii, fara bagaje, imbracati in uniforme militare americane, au urcat imediat la bordul avionului. Erau Anatoli Golitin, sotia si fiica, impreuna cu ofiterii CIA care le asigurau protectia. Avionul militar american a decolat imediat. Directia: Frankfurt, Germania Federala.
Primele interogatorii
Primele interogatorii luate lui Anatoli Golitin au avut loc la centrul de refugiati al armatei americane de langa Frankfurt. I s-a cerut un Curriculum Vitae al carierei sale in KGB, cu mentionarea amanuntita a tuturor functiilor ocupate, a promovarilor, precum si o lista a ofiterilor cu care avusese contact in cadrul KGB.
Spre deosebire de alti transfugi, care nu aveau decat contacte limitate in cadrul KGB, Anatoli Golitin sustinea ca lucrase la cartierul general al KGB de la Lubianka, ca si in cadrul "grupului de selectie" de la Institutul "F.E. Dzerjinski" (academia unde erau pregatite cadrele de elita ale KGB si celelalte servicii secrete comuniste), grup care coordona operatiile globale de informatii cu cele strategice ale URSS. Pentru a verifica autenticitatea depozitiei lui Anatoli Golitin, sovieticul a fost supus de americani probei cu detectorul de minciuni, in mai multe randuri.
Dupa fiecare interogatoriu, ofiterii Diviziei Contrainformatii a CIA comparau informatiile furnizate de Anatoli Golitin cu cele pe care agentia americana le stocase anterior, in supercomputerul Octopod, de la Fort Langley (Virginia), sediul central al CIA. Dupa o saptamana de interogatorii lungi si verificari obositoare, informatiile date de Anatoli Golitin s-au dovedit credibile, iar functiile ocupate de sovietic, in cadrul KGB, reale.
Dezvaluirile senzationale ale lui Golitin
In februarie 1962, a inceput "debriefing"-ul (marele interogatoriu) al lui Anatoli Golitin intr-o camera izolata, bine pazita de agentii CIA, situata pe o inaltime care domina raul Choptank, in Maryland. Prima mare surpriza pentru anchetatorii americani a aparut inca de la inceputul discutiilor cu Anatoli Golitin: sovieticul nu numai ca era la curent cu un mare numar de documente clasificate top secret ale NATO, dar el era capabil sa le identifice imediat dupa numarul lor de cod!
Mai mult, Anatoli Golitin le-a explicat americanilor ca el solicita, in mod curent, documente secrete ale NATO agentilor KGB din Franta (unde se afla la acea data sediul NATO) direct dupa numarul de cod, de la NATO, al documentului, pe care il primea apoi in maximum saizeci si doua de ore. Aceasta era o lovitura de proportii: practic, aceasta insemna ca, in 62 de ore, KGB isi putea procura orice document secret al NATO. Este usor de imaginat ce s-ar fi intamplat in cazul unui razboi intre NATO si URSS.
Directorul CIA, Allan Dulles, l-a pus imediat la curent cu dezvaluirile lui Anatoli Golitin pe presedintele John Fitzgerald Kennedy. La randul sau, Kennedy i-a trimis o scrisoare de avertisment presedintelui Frantei, Charles de Gaulle, printr-un mesager special, folosind un avion militar ultrarapid. In scrisoare, Kennedy- fara a dezvalui sursa informatiilor - il instiinta pe De Gaulle ca KGB recrutase patru ofiteri francezi de informatii prin care obtinea de la NATO orice document secret. Scrisoarea si-a facut efectul.

Vladimir Alexe

Niciun comentariu:

Steag de luptă

Steag de luptă