joi, 5 martie 2009

Concepţii lumeşti ...


Fiecare om de pe Pământ trăieşte după anumite concepţii proprii, mai mult sau mai puţin influenţate de mediul înconjurător. Dar eu nu pot să-i înţeleg pe oamenii din ziua de azi care se dau mari credincioşi şi când colo .... credinţa e pentru ei ceva trecător, ceva care nu se intersectează cu cu activităţile zilnice. Nu e ceva profund. Tocmai asta e ideea ... credinţa trebuie să fie ceva profund, ceva care să te bântuie în orice moment al vieţii de pământean şi nu numai. Noi, oamenii, (în general) îl lăsăm pe Dumnezeu închis undeva într-un sertărel al minţii noastre pe care îl deschidem doar la necazuri, sărbători sau când mergem la Biserică. De ce trebuie să-l închidem în acel sertărel? De ce nu putem sa-l lăsăm în faţa noastră şi să ne îndrume oriunde şi oricând? De ce nu ţinem cont de toate vorbele, pildele, slujbele creştine pe care le auzim, le citim, le spunem? Dacă nu l-am băga pe Dumnezeu în acel sertărel poate El ne-ar arunca în faţa ochilor minţii câteva rânduri care să ne facă să alegem calea cea dreaptă, să ne facă să fim mai cumpătaţi, să fim altfel...
Credinţa a rămas practic un simplu hobby, pe care-l practicăm când avem chef sau nu. Viaţa ne-o gândi nu după principii creştine, religiose, ci după principii sociale, economice, politice etc... Foarte puţini sunt acum cei care îşi mai gandesc o viaţa bazată pe credinţă.
Deseori oamenii îi arată cu degetul pe preoţi, spunând că şi aceştia păcătuiesc. Cu atât mai rău, pentru că sunt preoţi. Ştiţi vorba aceea: "Să faci ce zice popa, nu ce face popa!". Şi ei sunt tot oameni... orice om e predispus păcatului ... În societatea de azi nu există perioadă de timp, oricât de scurtă ar fi ea, fără de păcat. Poate ar trebui să ne punem întrebarea cum trăiau oamenii până acum nu de mult , atât de aproape de Dumnezeu. Păi nu erau atât de moderni ca acum, nu exista o tehnologie atât de dezvoltată, nu exista o răspândire a ideilor proaste atât de dezvoltată. Erau oameni simpli care stăteau la ţară şi mergeau la Biserică în fiecare duminică. Vorbind în special de neamul nostru românesc, putem preciza chiar faptul că au fost perioade în care oamenii nu înţelegeau slujbele (perioadă în care acestea erau rostite în slavonă), dar veneau la ele pentru că ştiau că aici sunt mai aproape de Dumnezeu, pentru că era o tradiţie din moşi-strămoşi sau doar pentru că aici se întâlneau toţi sătenii şi aşa mai afla fiecare lucruri noi (bineînţeles că cel din urmă motiv era întâlnit la puţini tărani; tot timpul au fost şi oameni mai puţin credincioşi). Însă în timp ce înaintau anii, au apărut diferite obstacole în calea oamenilor către credinţă. Unul dintre aceste obstacole este cârciuma, care a fost pusă pe drumul către Biserică astfel încât să se oprească tot ţăranul la o duşcă şi să uite de ce a plecat de acasă. Astăzi s-a ajuns la un munte de obstacole, pe care greu le treci. Un exemplu la ceea ce am spus ar putea fi viaţa de mănăstire. O viaţă simplă dusă de călugări, fără prea multă tehnologie, fără interacţiune prea mare cu majoritatea, implicit fără prea multe alte atracţii în afară de credinţă.
Chiar şi în aceste mănăstiri sau locuri de rugăciune găsim necredincioşi, sau credincioşi moderni. Totul a început să fie amestecat cu ştiinţa, astronomia, astrologia etc. Am publicat un articol acum puţin timp, în care se spunea cum Vaticanul îl sărbătoreşte pe Darwin. Nu prea înţeleg cum poate un om care trăieşte după legile creştine să îl aprobe, să îl sărbătorească pe Darwin, cel care a dat naştere teoriei evoluţioniste. Mai rău este faptul că nu îl sărbătoresc pe Darwin în mod special, ci teoria aceasta evoluţionistă e mijlocul atenţiei. Din cauza acestor distanţări în masă faţă de Biserică, oamenii au devenit mai predispuşi atracţiilor celui rău.
Tot ce ţine de credinţă este interpretat după bunul plac (de parcă aşa ceva ar fi de interpretat), este atacat din motive ideologice sau din motive sociale (pentru că s-au format nişte idei ateiste despre societatea umană, despre univers, despre om şi drepturile lui, etc.), este marginalizat în favoarea altor chestiuni ce ţin de social, economic etc.
Credinţa, creştinismul este tratat superficial... Oamenii îşi fac cruce "dar privesc în gol"... Oamenii merg la Biserică şi în loc să fie cuprinşi în slujbă, mulţi se gândesc la altceva. Mulţi fac lucrul acesta doar mecanic (cruce, rugăciune, mers la Biserică).
Probabil aşa s-a ajuns ca religia să fie un hobby (dacă poate fi numită aşa, pentru că hobby-ul este ceva pe care îl faci din plăcere, pe când la religie foarte puţini se gândesc cu plăcere), iar beţia o meserie ...
Suntem învăluiţi de o grămadă de alte probleme şi idei şi nu mai avem timp de cea mai importantă ... CREDINŢA NOASTRĂ ÎN DUMNEZEU

3 comentarii:

Cristian Lisandru spunea...

Îmi permit să las un comentariu din care reise că de foarte multe ori oamenii duc credinţa în derizoriu...

Credinţa ostentativă

Trăim cu toţii vremuri în care oamenii se închină atunci când trec prin faţa bisericilor. Dacă au 20 de biserici în drumul lor, îşi fac de 60 de ori cruci mari. Şi spun că sunt „credincioşi”. Mare parte dintre ei afişează foar o credinţă ostentativă, fiindcă nici nu citesc Biblia şi nici nu înţeleg că însuşi Isus a intrat în conflict – conform celor patru Evanghelii inserate în Noul Testament – chiar cu... preoţii evrei. De ce? Tocmai pentru că aceştia afişau o credinţă ostentativă. Isus îi certa şi pe preoţi şi pe Farisei pentru că se îmbrăcau în hainele cele mai scumpe, aveau locurile cele mai bune în sinagogi, iar noaptea treceau pragul văduvelor şi femeilor uşoare. Atunci a spus Isus că te poţi închina în camera ta, fără să ai nevoie de intermediarul-preot între tine şi Dumnezeu. Cei care au pretenţia de a fi consideraţi mari credincioşi ţin Biblia la vedere, în bibliotecă. Dar Biblia se umple de praf, fiindcă nu o deschid niciodată. Dar ar avea curiozitatea să o deschidă, ar observa singuri că această Carte Sfântă a creştinătăţii suferă... A fost întocmită rău, de preoţi care au decis prin vot că anumite Evanghelii nu trebuie incluse. Pentru că nu respectau linia trasată de Pavel. Omul care nu l-a cunoscut niciodată pe Isus, cel care îi vâna pe adepţii lui Isus prin Ierusalim (vezi Faptele Apostolilor scrise chiar de prietenul şi doctorul personal al lui Pavel, Evanghelistul Luca), cel care s-a transformat misterios pe drumul care ducea la Damasc şi care şi-a mediatizat punctul subiectiv de vedere în întreg bazinul mediteraneean. Preoţii au VOTAT divinizarea lui Isus, în concilii regizate. Urmărindu-şi propriul interes. Ulterior, aceiaşi preoţi au dorit să conserve avantaje şi aşa s-a ajuns la Marea Schismă. Dacă ai curajul să scoţi în evidenţă marile contradicţiii ale Bibliei sau dacă încerci să demonstrezi cu versete că MESAJUL VERBAL al lui Isus a fost denaturat de-a lungul timpului, „credincioşii” te aruncă imediat în tabăra Satanei. „Cine nu este cu noi este împotriva noastră” – ideea centrală a Vechiul Testament înroşit de sânge este preluată modern şi folosită pentru a-i arăta cu degetul pe cei care... cercetează Biblia... Religia creştină suferă pentru că oamenii care au promovat de la bun început această religie nu au fost interesaţi de adevăr. Dacă Isus ar veni acum, nu şi-ar recunoaşte ideile. Mi-e sincer teamă că o nouă apariţie a lui Isus nu ar duce decât la o nouă RĂSTIGNIRE a lui. Iar primii care ar asista la un nou supliciu ar fi chiar preoţii...

Ruxandra-Georgeta Lungu spunea...

Pe mine m-au socat reprezentantii clerului care au spus ca 666 este un numar ca oricare altul.
Ei n-au citit Biblia???, caci nu inteleg de unde provine o astfel de idee.
Cat despre cei care pretind ca sunt credinciosi, citesc si urmeaza invataturile Bibliei, nu-i inteleg de ce accepta pasapoartele biometrice, iau in ras cifra Fiarei si considera ca toate astea nu sunt un pericol, ci doar "tehnologie"!
Sunt doar prosti sau le-a intunecat cineva mintea?

Snitzel spunea...

inca ceva ce nu am scris in text:

de multe ori, oamenii confrunta religia cu ratiunea. Si pun intrebari din astea: Cum sa faca asta? ca nu se poate! sau incep sa se impotriveasca celor ce aud. Ceva de genu: "Hai ca asta deja e exagerat!". Sunt chestii care nu se pot explica rational, sau se pot explica dar a fost impusa o anumita idee de-a lungul vremii si aia a ramas. Nimeni nu vrea sa creada altceva...
Religia nu e neaparat ceva rational, e mai mult ceva sentimental ...

Steag de luptă

Steag de luptă